marți, 30 noiembrie 2010

Harry Potter şi Talismanele Morţii: Partea 1



Astăzi am fost la film. A fost destul de frumos dar nu impresionant. Nu ştiu ce să zic...mergeţi şi judecaţi singuri...if interested...
Din toată acţiunea mi-a rămas povestea...celor trei fraţi.



Cică odată, trei fraţi au pornit la drum şi la un moment dat au dat de o apă greu de trecut. În apa aceea stăpânea Moartea iar fraţii au făcut o punte din liane cu gândul să treacă de partea cealaltă. Moartea, văzând asta, i-a momit cu câte un premiu pentru reuşita lor şi s-a prins să le îndeplinească câte o dorinţă.

Fratele cel mare a cerut o baghetă magică care să fie de neînvins în lupte, cel mijlociu a vrut o piatră pentru chemarea celor morţi iar cel mic, mai înţelept, a cerut ceva care sa-l ascundă de ochii Morţii după ce părăseşte locul. Moartea a îndeplinit toate cele trei dorinţe însă de dorinţa mezinului nu a fost prea încântată.

După aceasta, fratele cel mare a mers în oraşul vecin unde şi-a ucis rivalul însă noaptea, pe când dormea, un vrăjitor i-a furat puternica baghetă şi l-a ucis, Moarte luându-l în cele din urmă.

Al diolea frate a mers acasă, a scos piatra şi a adus-o înapoi de pe lumea cealaltă pe iubita lui...moartă înainte de vreme. Aceasta însă a devenit foarte nefericită iar fratele mijlociu şi-a pus capăt zilelor de supărare, Moarte luându-l şi pe el.

Fratele cel mic a primit de la Moarte o bucată din mantia sa care l-a făcut nevăzut şi mulţi ani Moartea l-a căutat. În cele din urmă acesta, bătrân fiind, i-a dăruit mantia fiului său şi a plecat cu Moartea dar nu ca învins ci ca egalul ei.

Bagheta, piatra şi mantia sunt simbolizate în imaginea de mai jos....aşa cum se explică şi în film...


The symbol of the Deathly Hallows. The vertical line represents the Elder Wand; the circle, the Resurrection Stone; the triangle, the Cloak of Invisibility


Harry Potter and the Deathly Hallows
/ Harry Potter şi Talismanele Morţii, cea de-a şaptea şi ultima din seria aventurilor lui Harry Potter, este realizată în două părţi. În partea întâi, Harry (Daniel Radcliffe), Ron (Rupert Grint) şi Hermione (Emma Watson) pornesc într-o misiune extrem de periculoasă: aceea de a găsi şi a distruge Horcruxurile, cheia imortalităţii Lordului Cap-de-Mort. Singuri, lipsiţi de îndrumarea şi protecţia profesorilor lor, cei trei prieteni trebuie să se bazeze doar pe propriile lor puteri. Forţele Întunericului îi pândesc la fiecare pas.

Lumea Vrăjitorilor a devenit un loc nesigur şi periculos pentru toţi inamicii Lordului Cap-de-Mort. Lupta cea temută a început - Devoratorii Morţii preiau controlul Ministerului Magiei şi a şcolii Hogwarts, terorizând şi arestând pe toţi cei care li se opun. Însă scopul lor principal este acela de a-l găsi pe Harry Potter şi de a i-l aduce, viu şi nevătămat, Lordului Cap-de-Mort.

Singura şansă de supravieţuire a lui Harry este de a găsi Horcruxurile. Căutând indicii, Harry descoperă o legendă străveche - aceea a Talismanelor Morţii - care, dacă se dovedeşte a fi adevărată, Lordul Întunericului ar putea dobândi puterea absolută la care râvneşte.

Însă destinul lui Harry fusese deja hotărât în trecut, în acea zi fatidică în care devenise “Băiatul care a supravieţuit.” Acum, Harry este mai aproape ca oricând de momentul pentru care se pregătise din prima zi a intrării sale la Hogwarts: bătălia finală cu Lordul Cap-de-Mort.











Aşa...şi Mall-ul....e decorat drăguţ...

luni, 29 noiembrie 2010

Războiul Rozelor









Numele de „Razboiul Rozelor" n-a fost folosit în timpul războaielor şi luptelor, dar îşi are originile în blazoanele celor două case regale: Trandafirul Alb al Casei de York şi Trandafirul Roşu al Casei de Lancaster. Termenul a intrat în uz comun în secolul al XIX-lea, după publicarea romanului Anne de Geierstein de Sir Walter Scott. Scott s-a bazat pe o scenă fictivă din piesa lui William Shakespeare, Henry al VI-lea, unde cele două părţi dusmane îşi aleg trandafiri de culori diferite la Biserica Templului.

Deşi trandafirii au fost uneori folosiţi ca simboluri în timpul războaielor, majoritatea participanţilor purtau emblemele lorzilor feudali protectri. De exemplu, armata lui Henry de la Bosworth a luptat sub drapelul unui dragon roşu, în timp ce armata Yorkista a folosit simbolul personal al lui Richard al III-lea, un porc alb.







Dovezi ale importanţei rozelor ca simboluri se bazeaza şi pe faptul ca regele Henry al VII-lea a ales la sfârşitul războaielor să combine trandafirul roşu cu cel alb într-unul singur: Roza Tudorilor.














Evenimentele cunoscute sub numele de Războiul Rozelor - adesea văzut ca un şir de certuri meschine între nobili lacomi de putere - sunt examinate în lucrearea de mai jos în contextul mai larg al politicii şi societăţii medievale. Autorul încearcă să răspundă la câteva întrebări-cheie: În ce măsură a fost acest război o luptă dinastică? Ce interese aveau cei ce dirijau politica medievală? De ce guvernarea şi autoritatea par să se fi prăbuşit la jumătatea secolului al XV-lea? Lucrarea este o sinteză a unei perioade cruciale din istoria Angliei în Evul Mediu Târziu.


vineri, 26 noiembrie 2010

Final de sezon - New York Yankees

În noiembrie s-a încheiat sezonul de baseball. Câştigătoarea de anul acesta a fost San Francisco Giants. New York Yankees a părăsit sezonul în semifinale unde a fost învinsă de Texas Rangers cu scorul general de 4-2.
La finalul acestui sezon Yankees a semnat un nou contract cu antrenorul Joe Girardi. Au devenit jucători liberi de contract:
1. Albaladejo, Jonathan
2. Berkman, Lance
3. Gaudin, Chad
4. Jeter, Derek
5. Johnson, Nick
6. Kearns, Austin
7. Moeller, Chad
8. Pettitte, Andy
9. Ring, Royce
10. Rivera, Mariano
11. Thames, Marcus
12. Vazquez, Javier
13. Wood, Kerry
dintre care cei mai importanţi sunt Derek Jeter, căpitanul echipei, Mariano Rivera şi Kerry Wood.
Cei de la New York Yankees sunt în lungi negocieri cu căpitanul echipei şi cu Mariano Rivera, cel mai bun closer din istoria basebalului. Cei doi au jucat toată cariera lor la New York Yankees, ambii debutând în anul 1995. Staful tehnic doreşte să îl achiziţioneze şi pe Cliff Lee, un aruncător foarte bun care le-a pus mari probleme celor de la Yankees în ultimele două sezoane. Cei din conducerea clubului vor să semneze un alt contract cu Andy Pettitte.
Echipa a renunţat la Juan Miranda, un jucător de viitor care a fost vândut la Arizona Diamondbacks.
Suporterii sunt destul de pesimişti în ceea ce priveşte sezonul 2011.

Larousse Enciclopedia Fotbalului



Astăzi am făcut o...achiziţie importantă: "Enciclopedia Fotbalului". Pe lângă ilustraţiile extrem de frumoase şi interesante am descoperit şi multe detalii inedite din istoria Campionatelor Mondiale şi din UEFA Champions League.
Fotografii de colecţie alb-negru, biografiile jucătorilor şi datele celor mai importante echipe de fotbal sunt doar căteva motive ca să recomand această carte tuturor iubitorilor fotbalului.










sâmbătă, 13 noiembrie 2010

Iniţiere în arta culinară - partea I

Iniţiere în arta culinară - partea I - băieţii au gătit pentru fete

























joi, 11 noiembrie 2010

Falstaff Show - Regia Ion Sapdaru



În această seară am avut plăcerea de a participa la avanpremiera spectacolului " "Falstaff Show" în regia domnului Ion Sapdaru. Am avut onoarea să dau mâna cu Domnia Sa şi dacă am spus că am participat la spectacol, nu am greşit deloc. Pentru prima oară m-am simţit parte din piesă. Am format o pădure...am scos sunete ca să dăm viaţă pădurii : păsări, animale sălbatice....toate astea la indicaţiile domnului Jighirgiu , regizorul DIN piesă, nu regizorul piesei.

Mi-a plăcut ...TOTUL ! Personajul principal, Falstaff (Daniel Busuioc), a fost foarte amuzant.
Vocea şi interpretarea hangiţei ( Diana Chirilă ) şi situaţiile comice interpretate atât de bine de "iubitele" lui Falstaff (Catinca Tudose şi Irina Răduţu Codreanu), au făcut sala să răsune de hohote de râs.
Toţi au fost minunaţi şi e nedrept că nu-i menţionez pe toţi aici.
Mergeţi la spectacol! Premiera e mâine 12 noiembrie !

„Ne-am propus să facem câteva referiri la actualitatea noastră destul de delicată, dar în mod special am propus trupei să facem un spectacol în care să joace chiar situaţia lor de astăzi. Un scop al acestui «show» este de a descreţi fruntea spectatorului, iar celălalt, mai important, este o revenire a actorilor la primii paşi pe care i-au făcut în meserie, la acele zile fericite când actoria părea o zbenguială, un carusel al rătăcirilor juvenile, o vrajă frisonantă...”, dezvăluie regizorul Ion Sapdaru.