Numele românesc al orașului este atestat în scris din anul 1435. Forma "Sighișoara" a pătruns în română pe filieră maghiară, fiind o adaptare a numelui "Segesvár" ("cetatea Segheș").
În decursul anilor cetatea Sighișoara nu a fost scutită de vicisitudini, prima fiind marea năvălire tătară din 1241, pe când cetatea încă nu era fortificată. Construcția zidului cetății, care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălțimea inițială a fost de 4 m, dar în sec. 15 a fost înălțat cu încă 3-4 m. A avut 14 turnuri (care aparțineau fiecare câte unei bresle) și 4 bastioane. Actualmente mai există 9 turnuri și trei bastioane.
Turnul cu ceas din SighişoaraSituat în partea de răsărit a platoului inferior al Cetaţii Sighişoara, el a fost construit pentru a proteja poarta principală a oraşului şi pentru a găzdui Sfatul. Dubla sa funcţie explică grija cu care a fost construit de sighişoreni, aspectul său sever şi sărbătoresc în acelaşi timp. Turnul cu Ceas
a servit şi reuniunilor sfatului şi depozitării arhivei şi a tezaurului Sighişoarei.
Ridicat în veacul al XIV-lea şi chiar mai târziu, turnul este plin de pitoresc cu dubla sa barbacană - adica acea amenajare defensiva ce controla accesul în cetate, cu metereze, drum de straja şi galerii de tragere, în fine, cu cele patru turnuleţe ce simbolizau - ca efigie arhitectonică a întregii comunităţi - autonomia judiciară a cetăţii ce avea faimosul jus gladii, dreptul seniorial de pedeapsă.
Construcţia are la bază o prismă dreptunghiulară, prezintă cinci nivele, care împreună cu balconul şi acoperişul piramidal au o înălţime de 64 m.
Acoperişul distrus de marele incendiu din 30 aprilie 1676, a fost refăcut în 1677 de către meşterii Veit Gruber din Tirol şi Filip Bonge din Salzburg şi dulgherul Valentin. Reparat de mai multe ori (1775, 1804) acoperişul a dobândit ultima înfăţişare în anul 1894 când vechea învelitoare a fost acoperită cu ţigle multicolore smalţuite iar pe faţada
dinspre oraşul de jos s-au pictat cele două embleme şi inscripţia. Forma generală a acoperişului (din 1677) poartă pecetea stilului baroc şi are o înălţime de 34 m. Acoperişul este intercalat cu o lanternă şi urmează două cupole în formă de ceapă, suprapuse, întrerupte şi ele cu două lanterne mici.
Flesa acoperişului se termina într-un glob aurit care conţine un volum echivalent a 10 galeţi. Deasupra bilei se afla o vergea (bară) pentru schimbările atmosferice, aşa numita "bară de vreme", pe care se află un vultur cu două capete în vârful careia se află girueta - cocoşul care indică direcţia vântului. La extremităţile acoperişului se află 4 turnuleţe. Aceste turnuleţe au o înălţime de 12, 5 m fiind acoperite şi ele cu şigle smălţuite. Fiecare turnuleţ are în vârf un glob cu cate un stegulet de vant. Pe doua din aceste stegulete se gaseste pe langa o rozetă cu şase petale şi anul 1894, data renovarii, iar pe celelalte două numele celor doi meşteri constructori: Leonhard şi Kovatsch, care s-au ocupat de renovarea generală a Turnului, precum şi numele tinichigiului Johann Polder, care a făcut toate lucrările din tablă.
Edificiul primea la începutul veacului al XVII-lea un orologiu refăcut în 1648 de Johann Kirschel, prevăzut după moda burgurilor Europei centrale, cu statui din lemn de tei înalte de 0, 80 m aparţinând unui baroc mai curand rustic şi înfăţisând pe zeii păgâni ce personificau zilele săptămânii: Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn şi Soarele.
Actualul mecanism al ceasului este mai nou, fiind executat la o comandă specială în Elveţia de firma FUCHS şi instalat în Turnul cu Ceas la 1 aprilie 1906. Ceasul a fost modernizat cu un motor electric în 1964 de meşterii Konradt, tată şi fiu. În exterior ceasul este dotat cu două cadrane uriaşe de 2, 40 m diametru, pe fiecare faţadă a turnului şi figurine instalate in nise. Înspre cetate există Zeita Păcii cu ramura de maslin, dublată de toboşarul care bate orele în toba de bronz; Zeiţa Dreptaţii cu balanţa, Zeiţa Justiţiei cu spada şi cei doi îngeraşi, care reprezintă Ziua şi Noaptea: la ora 6 dimineata iese îngeraşul ce reprezintă Ziua iar la ora 18 intră ziua şi iese Noaptea cu două lumânări aprinse în mâini. Înspre Oraşul de Jos sub figurinele care reprezintă zilele săptămânii, instalate pe o roată, se mişcă la 12 noaptea marcând schimbarea zilei. Figurinele de la ceasul din Turn au fost de curând restaurate prin eforturile materiale proprii ale muzeului Sighişoara de către specialiştii Muzeului Brukental din Sibiu. Turnul cu Ceas adaposteşte Muzeul de Istorie al municipiului Sighişoara din anul 1899.
Sub Turnul cu Ceas, principala poartă de intrare în cetate, accesul se facea prin două ganguri. Gangul pentru pietoni a fost zidit în sec. XVIII şi transformat în închisoare şi Cameră de tortură pentru condamnaţii la moarte.
Între anii 1431 și 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighișoara, așteptând momentul prielnic de a urca pe tronul Țării Românești. Totodată stăpânea aceste regiuni în numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare că în această perioadă (în 1431) s-a născut la Sighișoara Vlad Țepeș.
În anul 1514, când războiul țărănesc a lui Gheorghe Doja se răspândește în aproape întreaga Transilvanie, țăranii din jurul Sighișoarei se strâng în jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume românizat) (conform unor surse ar fi fost chiar fratele lui Gheorghe Doja) și îl omoară pe primarul Anton Polner și pe soția acestuia.
În anul 1601 cetatea este atacată și prădată de trupele conduse de generalul Basta, dar oamenii scapă cu viață din cauza plății unei răscumpărări de 50.000 de florini, "bani împrumutați", cum menționează cronicarul Krauss.
În anul 1603 2.000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar în 1709 numărul victimelor este de 4.000.
Turnul FierarilorA fost ridicat în anul 1631 pe o baza dreptunghiulară, apare masiv şi relativ scund. Văzut dinspre cetate, pare mic ca dimensiuni, dar este impunător văzut dinspre oraş. Rolul sau era să apere Biserica Mănăstirii în caz de asediu.
Turnul FrânghierilorAcest turn este unul din cele mai vechi edificii ale Sighişoarei, fiind şi singurul turn locuit din cele păstrate până azi. A fost ridicat pe zidurile vechii cetăţi şi a fost distrus în anul 1241. Forma actuală o are din anul 1305 şi este unul din puţinele turnuri neatinse de incendiul din 1676. Din punct de vedere strategic, a făcut parte din vechea fortificaţie din vărful dealului.
Turnul MăcelarilorEste unul din cele mai vechi turnuri, datând din secolul XV. Turnul a avut un rol imporant în apărarea laturii de vest a cetăţii. În faţa turnului s-a ridicat ulterior un bastion de pe care artileria avea o largă arie de tragere.
Turnul CojocarilorSe află la mică distanţa de Turnul Macelarilor de care este legat prin poarta Torle. Pare a fi construit în jurul anului 1350 odată cu zidul cetăţii. A fost distrus de incendiul din 1676 şi refacut ulterior. Este modest ca arhitectură, fiind contruit pe o baza pătrată.
Turnul CroitorilorA fost construit tot în al XV-lea. Parterul este străbătut de două ganguri carosabile, care se puteau închide prin porţi masive de fier. În anul incendiului,1676, în acest turn se găseau, în afară de importante cantităţi de grâne, praf de puşcă, precum şi proiectile. În urma incendiului praful de puşca a explodat, iar partea superioară a turnului împreună cu unul din ganguri au fost distruse. În 1935 bolta a fost readusă la forma iniţială, iar gangul redeschis circulaţiei.
Turnul CizmarilorMarchează capătul de nord al zidului cetăţii. Şi el a fost afectat de incendiul din 1676, şi a fost reclădit în forma actuală în 1681. În partea din faţă se gasea un bastion care a fost demolat în 1648. Ca arhitecură prezintă influenţe ale stilului baroc. Astăzi găzduieşte staţia locală de radio.
Turnul CositorarilorA fost construit odată cu zidul cetăţii şi are o poziţie exceptională de apărare. Turnul a fost într-o continuă refacere, datorită incendiilor şi cutremurelor prin care a trecut. În faţa turnului se află cel mai bine păstrat bastion. El poartă încă urme de gloanţe din timpul asediului curuţilor, de la 1704-1706. Turnul Cositorarilor este legat de Turnul Tăbăcarilor prin Galeria Arcaşilor din care se apara partea de S-V a oraşului.
Turnul TăbăcarilorSe află pe latura de S-E a zidului cetăţii. Este atât de modest încât nici nu pare a fi fost turn de apărare. Forma şi poziţia retrasă în spatele zidului îl recomandă ca un turn foarte vechi, din secolele XIII-XIV.
Biserica din DealEste unul din cele mai valoroase monumente arhitectonice ale cetăţii şi este considerat unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din ţara noastră.
Dealul pe care se află biserica constituia un punct de refugiu pe care, probabil, localnicii l-au întărit pentru caz de pericol. Construcţia acestei biserici a început în anul 1345 şi continuat cu intermitenţe până în 1525. În anul 1429 biserica tip bazilică a fost reamenajată în biserica tip hală. Monumentul este valoros şi prin existenţa singurei cripte cunoscute în Transilvania aflată dedesubtul chorului şi conţine morminte din sec. XVI-XVIII.
Scara acoperităMai poarta denumirea de "Scara Şcolarilor". A fost concepută pentru a facilita drumul elevilor spre Şcoala din Deal pe perioada iernii. A fost construită în anul 1662 şi era alcatuită din 300 de trepte protejate de un acoperiş. În urma modificarilor din 1849 au rămas doar 175 de trepte.
Biserica Mănăstirii
Biserica este un monument de arhitectura în stil gotic. Se gaseşte în imediata vecinatate a Turnului cu Ceas. Biserica a aparşinut călugarilor dominicani şi este menţionată documentar încă din anul 1298.
Catedrala OrtodoxăCatedrala Ortodoxă se afla pe malul nordic al Târnavei Mari. Catedrala a fost construită între anii 1934-1937. A fost ridicată după planurile arhitecului D. Petrescu în stil neo-romanesc. Turnul clopotniţă se află pe latura de vest a edificiului. Lungimea totală a catedralei este de 45 metri, iar înălţimea turnului clopotniţa este tot de 45 metri. Pictura a fost executată de pictorul Anastasie Damian.
Primăria oraşuluiEste una din cele mai frumoase clădiri ale cetăţii din punct de vedere architectonic. Aflată pe latura exterioară a cetăţii, lipită de zidul acesteia, clădirea veghează, parcă, asupra Oraşului de Jos. Construcţia impresioneaza prin dimensiunile şi frumusetea ei.
Casa Vlad DraculEste situată vis-a-vis de Casa Veneţiană şi este considerată a fi o cladire foarte veche, datată aproximativ în secolele XIV-XV. În această clădire se presupune ca s-a stabilit ăntre anii 1431-1435, principele Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti.
Vlad Dracul este tatăl lui Vlad Tepeş despre care la rândul lui se presupune că s-a născut în 1431. Prin asocierea anului naşterii lui Vlad Tepeş cu prezenţa tatălui sau in acelasi an la Sighisoara, se presupune ca locul nasterii lui Vlad Tepes este acest burg medieval. Însă, acest lucru nu este dovedit din puinct de vedere istoric. Vlad Dracul a înfiinţat la Sighişoara o monetărie unde se bătea moneda care a circulat mai întâi în Transilvania, şi apoi în Ţara Românească. Astăzi, Casa "Vlad Dracul" adaposteşte un restaurant în stil medieval. Casa, în trecut locuinţă oficiala, a aparţinut primarului sau judelui regal al cetăţii.
Casa VenetianăNumită aşa datorită ferestrelor duble care imita goticul veneţian. Datează din sec. al XVI-lea fiind resedinţa primarului Stephanus Mann, a cărui piatră funerară poate fi văzută în Biserica din Deal. Forma actuală a construcţiei este datorată refacerii efectuata în secolul trecut.
Câştigătorul de anul acesta va trebui să înfrunte câteva din cele mai grele căţărări atât din Franţa cât şi din Italia. Cele mai importante ar fi : Col du Tourmalet, Plateau de Beille, Col du Galiber şi cea mai grea căţărare din întregul tur - Alpe-D’Huez - care va decide învingătorul turului.
Principalii favoriţi sunt: Alberto Contador, Frank şi Andy Schleck, Samuel Sanchez, Jurgen van Den Broek, Robert Gesink, Alexander Vinokurov, Levi Leipheimer, Andreas Kloden, Chris Horner, Ivan Basso, John Gadret , Nicholas Roche, Bradley Wiggins, Cadel Evans, Damiano Cunego şi Peter Velits.
