Vacanţa 2015

Pe urmele lui Iancu de Hunedoara....şi nu numai...dar şi câteva ieşiri în natură...munte, salină, chei....

1.Vatra Dornei / Telescaunul Vatra Dornei se află situat în cadrul Pârtiei Dealul Negru din Vatra Dornei – privelişte către satul Şaru Dornei şi se mai observă depresiunea Dornei, Munţii Rodnei şi Călimani.
Lungimea: trei kilometri.
Durată: 50 minute.
Altitudine bază: 860 metri.
Altitudine superioară: 1.301 metri.
Diferenţă nivel: 441 metri.
Punct terminus: Dealu Negru.

2. Oraşul Cluj-Napoca

A . Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei cu expoziţiile :

a) NAPOLEON BONAPARTE. O VIAŢĂ ILUSTRATĂ ÎN MEDALII      ( Organizată la împlinirea a două sute de ani de la celebra bătălie de la Waterloo -18 iunie 1815- încheiată cu înfrângerea dezastruoasă a armatelor franceze și abdicarea pentru a doua oară a lui Napoleon, expoziția prezintă colecția de medalii napoleoniene păstrată în Cabinetul numismatic al muzeului.)

b) SARMIZEGETUSA REGIA. CROMATICĂ ŞI DECOR ÎN ANTICHITATEA DACICĂ ( Expoziţia îşi propune să aducă în atenţia publicului cromatica şi decorul unei lumi antice, ilustrate prin artefacte. Lista cuprinde o gamă variată de obiecte, de la cele din sticlă, până la cele din piatră, toate aflate la Sarmizegetusa Regia şi în zona din jurul său.)

B. Muzeul de artă din Cluj sau Palatul Bánffy

 

THEODOR AMAN –“Ştefan cel Mare şi Aprodul Purice”(1875)

Lucrările preferate (picturi) – THEODOR AMAN –“Ştefan cel Mare şi Aprodul Purice”(1875) - foto
                                  NICOLAE GRIGORESCU – “Prizonieri turci” (1877)
                                  ŞTEFAN LUCHIAN – “Autoportret ” (1908)
                                   NICOLAE TONITZA – “Răniţii” (1919)
                                  CAMIL RESSU –  “Înmormântare la ţară” şi “Academia de la terasă”
                                  ZIFFER SANDOR –” Moara de la Baia Mare”  şi alte lucrări de THEODOR PALADY,
ELENA POPEA, OCTAV BĂNCILĂ.
                                (sculpturi) -  ”Zeul Războiului”  de  DIMITRIE PACIUREA                       


  C. Casa Matia din Cluj  -     este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj. În această casă s-a născut Matei Corvin , fiu al voievodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara. Ulterior, Matei Corvin a devenit rege al Ungariei  în perioada 1458-1490, fiind considerat unul dintre cei mai mari monarhi maghiari.
  

În această casă s-a născut, în 27 martie 1443,
Matia cel Drept,
fiul lui Ioan de Hunedoara și al Elisabetei Szilagyi.

 D. Grădina Botanică - Cluj

3. Oraşul Turda

A. Salina Turda - oferă o temperatură medie de 10 - 12 grade, la care oamenii pot juca mini-golf, bowling, tenis de masă sau pot urca în roata panoramică.

B. Cheile Turzii - Au o lungime de 1.300 m și o înălțime a pereților de până la 200 m. Este o zonă preferată de alpiniști datorită verticalității pereților.

...curcubeu deasupra cheilor...

....şi patrupedul Lechi...ghid din partea locului...

C. Palatul Princiar sau Muzeul de Istorie din Turda 

  -  El reprezenta odinioară reședința principelui Ardealului Sigismund Bathory (1581-1597 și 1599-1602). A fost destinat inițial de fapt pentru Vama Sării de la Turda.

Vedeta muzeului  este „prințesa Franziska”, o aristocrată gepidă, al cărei mormânt a fost descoperit în termele castrului Potaissa. Numele i-a fost plus în glumă de arheologul clujean Mihai Bărbulescu, cel care a descoperit-o în 1996, ca aluzie la sorgintea sa germanică.

Scheletul prințesei este acum acoperit de o vitrină transparentă. Oasele sunt înconjurate de bijuterii și alte obiecte de valoare care au însoțit-o pe aristocrata germanică în mormânt. „Gepizii au ocupat zona castrului, care era deja ruinat. Erau atrași de construcțiile romane impunătoare, cum erau termele de la Potaissa, a căror funcțiune însă nu o înțelegeau”, spune muzeograful Dragoș Trif. Așa se explică stabilirea unei reședințe aristocratice în fostele băi romane și, mai mult decât atât, îngroparea „prințesei Franziska” exact într-o… latrină a termelor.

„Au găsit acest loc gata săpat în podea, excrementele dispăruseră cu mult timp înainte, deci nu putea fi vorba să-și dea seama despre ce funcțiuni avusese fosa, și s-au gândit probabil să profite de acest spațiu și să așeze aici corpul defunctei”, adaugă muzeograful. Pe scurt, o lecție despre ce poate înseamnă ironia sorții: rudele au vrut să îi ofere Franziskăi toate onorurile unor funeralii aristocratice, dar din neștiință au îngropat-o într-o latrină!

Povestea descoperirii Franziskăi, spusă cu lux de amănunte pe panouri frumos ilustrate, se găsește pe pereții care înconjoară vitrina în care se află osemintele prințesei. În 1996, când a fost descoperit, a fost cel mai bogat mormânt de femeie gepidă găsit pe teritoriul României. Mormântul datează din a doua jumătate a anilor 500, când un regat gepid își stabilise centrul de putere în zona Clujului de azi. Aristocrata, de înălțime mică, circa 1,5 metri, a murit la vârsta de aproximativ 35 de ani. (sursa http://inturda.ro/franziska-muzeu-istorie-turda/)

4. Cetatea Alba Carolina – Alba Iulia 

1. Muzeul Unirii

2. Catedrala Romano-Catolică, ridicată între anii 1247-1291, este unul dintre cele mai valoroase monumente de arhitectură medievală din Transilvania. Acesta este o combinaţie de stil romanic şi gotic, completat cu elemente renascentiste şi baroce. Interiorul ei se remarca prin inscripţii şi blazoane ale demnitarilor religioşi şi laici şi prin prezenţa monumentelor funerare, cum ar fi cele ale lui Iancu de Hunedoara, ale fratelui şi fiului mai mare al acestuia.

3. Catedrala Ortodoxă de la Alba Iulia a fost construită între anii 1921-1922 pentru încoronarea regelui Ferdinand I şi reginei Maria.

4. Celula lui Horea - Poarta a III-a a cetăţii bastionare de la Alba Iulia este cea mai mare şi mai impunătoare dintre cele şapte porţi -  deasupra acesteia se afla statuia ecvestra a lui Carol al VI-lea, împăratul austriac în timpul căruia a fost ridicată cetatea. În soclul statuii împăratului austriac, se afla amenajată celula unde se presupune ca a fost închis Horea, principalul conducător al marii răscoale ţărăneşti din 1784-1785.

5. Ceremonialul schimbului gărzii cetăţii – ora 12

6. Platforma de artilerie - una dintre atracţiile Traseului celor Trei Fortificatii - platforma de artilerie - pe care sunt dispuse trei tunuri de epoca funcţionale.

7. Spectacol şi demonstraţii militare – în fiecare vineri din mai până în septembrie

- Garda Romană de la Apulum redă vizitatorilor în fiecare week-end atmosfera unei lumi apuse acum 1900 de ani. Compusă din voluntari care dau viață unui detașament de voluntari ai Legiunii a XIII-a Gemina, garda invită publicul să participe la manevre de inspirație romană, cu comenzi în limba latină și exerciții de luptă, toate învăluite într-o poveste veritabilă cu împărați dârji și soldați înverșunați în lupte corp la corp, cu centurioni și gladiatori înfricoșători. Peisajul istoric nu putea fi complet fără „Lupii de fier ai Apoulonului”(dacii), personaje neînfricate, la fel ca acum două milenii. Înarmați și echipați țin piept cuceritorilor romani, totul spre deliciul publicului.

5. Castelul Corvinilor - Hunedoara

      Cetatea a fost una dintre cele mai mari și vestite proprietăți ale lui Iancu de Hunedoara. Construcția a cunoscut în timpul acestuia însemnate transformări, servind atât drept punct strategic întărit, cât și drept reședință feudală.

 

...fântâna ...

Legenda fântânii din cetate:
               Se povesteşte despre această fântână că a fost săpată de către trei prizonieri turci pe care Iancu de Hunedoara îi ţinea  în castel. Iancu le promite celor trei ca îi va elibera dacă vor sapa o fântână cu apă bună. Prizonierii, animaţi de speranţa eliberării, sapă în stâncă timp de 15 ani şi la 28 de metri adâncime reuşesc să găsească preţioasa apă.

          Numai ca între timp Iancu murise iar soţia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis să nu respecte cuvântul dat de soţul său şi nu îi eliberează pe cei trei turci, hotărând să fie ucişi. Prizonierii, ca ultimă dorinţă, cer permisiunea să scrie pe cheile fântânii o inscripţie: „Apă ai, inima nu”, ca un reproş pentru promisiune făcută şi nerespectată.